Varza de Bruxelles - Brassica oleracea L., var . gemmifera D.C(Fam.Brassicaceae)

Varza de Bruxelles - Brassica oleracea L., var . gemmifera D.C.(Fam.Brassicaceae)

In engleza - brusseles sprouts; germana - rosenkohl; franceza - chou de Bruxelles

Importanta.

Se cultiva pentru verzisoarele care se formeaza la baza frunzelor, preparate sub diferite forme. Se utilizeaza in alimentatie in perioada de toamna- iarna deoarece plantele sunt rezistente la temperaturi scazute si, in zonele cu ierni blande, pot ramane in camp pana primavara. Perioada de consum se poate  prelungi prin pastrarea verzisoarelor in stare congelata. Utilizarea in alimentatie e justificata datorita gustului placut si a continutului ridicat in vitamine si saruri minerale.

Originea si raspandirea. 

Varza de Bruxelles provine din specia salbatica de varza, din zona de litoral a Marii Mediterane si a Oceanului Atlantic. A fost luata in cultura aproximativ prin secolul al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea. S-a raspandit repede in tarile din vestul Europei (Marea Britanie, Belgia, Olanda, Franta) datorita cererii crescande ale consumatorilor. In prezent, consumul de varza de Bruxelles a ajuns la 3,5 kg/locuitor/an in Marea Britanie si 2,5 kg/locuitor/an in Olanda si Belgia.

La noi se cultiva pe suprafete reduse, in jurul marelor orase din Transilvania si Banat

Particularitati botanice si biologice.

Este o planta bienala, alogama.

Sistemul radicular pivotant, este bine dezvoltat, marea majoritate a radacinilor ajungand pana la 40-60cm adancime. Caracteristic pentru varza de Bruxelles este tulpina, inalta de 0,80-1,25m avand un diametrude 3-6cm, la dezvoltarea completa. Pe tulpina sunt dispuse frunzele, lung petiolate, cordiforme avand marginea limbului indoita in sus, fapt ce permite deosebirea de celelalte varietati de varza inca din faza de rasad.

Pe tulpina se formeaza verzisoarele, care reprezinta partea comestibila. La maturitatea de consum, verzisoarele au 3-4cm in diametru. Pe masura ce acestea se formeaza, frunzele de pe tuplina incep sa se ingalbeneasca si cad.

In al doilea an de vegetatie, din verzisoare se formeaza tulpinile florale, cu flori galbene, pe tipul 4. Pe o planta se gasesc intre 3000 pana la 5000 de flori, polenizarea este alogama, entomofila. Fructul este de tip silicva in care se gasesc seminte mici, sferice, de 2-3 mm in diametru(350-400buc/gram) facultate germinativa se mentine pana la 5 ani.

Exigente ecologice.

Varza de Bruxelles are cerinte asemanatoare fata de facorii de mediu ca si varza alba.

Temperatura optima de vegetatie este de 15-21 grade celsius. Cresterea plantelor poate avea loc la temperaturi cuprinse intre 3-35 grade celsius. Verzisoarele se dezvolta normal la temperaturi moderate(15-18 grade). Temperaturile ridicate din toamna pot sa influenteze negativ dezvoltarea acesora. Soiurile tarzii sunt rezistente la temperaturi negative de pana la -15 grade celsius astfel ca plantele pot sa reziste in camp in zonele cu ierni blande. Vernalizarea se realizeaza prin expunerea plantelor adulte (cu cel putin 15 frunze normal dezvoltate) la temperaturi de 4-7 grade celsius, timp de 12 saptamani.

Fata de lumina, cerintele sunt mai mari in faza de rasad.

Cerintele sunt mari pentru apa, aceasta influentand in mare masura productia. De aceea, trebuie evitate socurile hidrice datorate lipsei de apa, in perioadele secetoase.

Prefera solurile profunde, fertile, bine structurate. Pe solurile compacte poate aparea fenomenul de asfixiere a radacinilor datorita excesului de apa, in perioadele cu precipitatii abundente. Spre deosebire de celelalte varietati de varza, suporta solurile usor acide, pH-ul optim fiind 6,5. Trebuie evitate solurile cu exces de azot deoarece plantele vor forma verzisoare mai putin indesate sau desfacute.

Cultivare.

La noi in tara se cultiva soiul Tarzie de Amager. Pe plan mondial s-au raspandit in productie hibrizii F1 care sunt mai productivi si formeaza verzisoare uniforme, ca marime.

Tehnologia de cultura.

Pregatirea terenului se executa ca pentru la cultura tarzie de varza alba.

Producerea rasadului are loc incepand cu decada 1 a lunii aprilie. Rasadurile se produc in rasadnite semicalde sau pe strat in camp, folosind 200-250grame de samanta pentru un hectar. Se seamana rar (2 g/m2) pentru a obtine 300-350plante/m2. Varsta rasadurilor la plantare trebuie sa fie de 50-60zile.

Plantarea rasadurilor se face pana la sfarsitul lunii iunie. Se planteaza la distante de 70-80cm intre randuri si 40-45 cm intre plante pe rand.

Lucrarile de intretinere consta in completarea golurilor, prasile mecanice si manuale, 3-6udari, 1-2 fertilizari faziale.

Pentru grabirea formarii verzisoarelor, toamna se indeparteaza varful de crestere deasupra ultimelor verzisoare formate. 

Recoltarea verzisoarelor se face pe suprafetele mici , esalonat, pe masura ce acestea au ajuns la marimea caracteristica incepand din toamna pana primavara, in martie (in zonele cu ierni blande).

In conditiile de la noi, in vederea valorificarii, planta se taie de la baza, se indeparteaza portiunea de varf(fara verzisoare normal dezvoltate) si frunzele de pe tulpina.

In tarile mari producatoare de varza de Bruxelles, recoltarea in camp se realizeaza cu platforme speciale, dupa care verzisoarele se indeparteaza de pe tulpini mecanizat, cu instalatii speciale, apoi verzisoarele sunt calibrate si conservate prin refrigerare.

Productia este de 10-14tone/ha.

Producerea semintelor.

Pregatirea terenului si infiintarea culturilor, in anul I se face ca pentru cultura de consum.

In timpul perioadei de vegetatie se indeparteaza prin lucrari de purificat biologic, plantele netipice si cele care nu au format verzisoare de marime corespunzatoare.

Toamna plantele pot sa ramana in camp, in zonele cu ierni blande sau se smulg din pamant, se indeparteaza frunzele si se pastreaza in depozite pana in primavara cand se planteaza in camp.

In anul al doilea se aplica lucrarile de intretinere obisnuite. La plantele care au iernat in camp, primavara se indeparteaza varful de crestere si ulterior lastarii floriferi ce apar prea tarziu.

Recoltarea semincerilor are loc in lunile iulie-august, apoi se lasa la uscat si se batoteaza.

Productia de seminte este de 500-600kg/ha.