marți, 4 decembrie 2012

Gulia- Brassica oleracea L.,convar.caulorapa(D.C.)Alef., var.gongylodes L.(Fam. Brassicaceae)

Gulia- Brassica oleracea L.,convar.caulorapa(D.C.)Alef., var.gongylodes L.(Fam. Brassicaceae)

In enleza kohlrabi, turnip rooted cabbage; in germana- kohlrabi; in franceza-chou rave

Importanta.

Se cultiva pentru tulpinile tuberizate care se utilizeaza in stare proaspata, in arta culinara.Tulpinile tuberizate contin 11-14% substanta uscata, 4-7%glucide, 1,5-2,5%protide, precum si vitamine: C(50-80mg), B1, B2, caroten(0,2mg), saruri minerale:potasiu(344mg), fosfor(80mg), calciu(75mg),  valorile fiind raportate la 100g produs proaspat.

Origine si raspandire.

Gulia este originara din zona Marii Mediterane, provenind din specia spontana Brassica rupestris.A fost cunoscuta inca din antichitate.
Se cultiva pe suprafete mai mari in tarile vestice si din centrul Europei. La noi, cultura este raspandita in toate zonele tarii, dar pe suprafete mai mici comparativ cu varza alba.

Particularitati biologice.

Este o planta bianuala care in primul an formeaza tulpina tuberizata, iar in anul al doilea infloreste si fructifica.
Sistemul radicular este mai putin dezvoltat comparativ cu cel al verzei, radacinile fiind raspandite in stratul de sol de pana la 30-35cm.
Tulpina, in primul an de vegetatie, este scurta si dupa aproximativ 40-50zile de la rasarirea plantelor, aceasta incepe sa se ingroase, formand o portiune tuberizata, care reprezinta partea comestibila. La majoritatea soiurilor aceasta este sferica sau rotund-turtita, de culoare diferita(alba verzuie, rosie-violacee). Tulpina tuberizata este frageda la inceput, apoi tesuturile se lignifica, incepand din partea bazala si devine improprie pentru consum.
Frunzele sunt lung petiolate, de forma ovala, cu marginea crestata, fiind dispuse pe tulpina ingrosata in forma de spirala. La unele soiuri, petiolul si nervurile au culoare albastra -violacee.
In anul al doilea, dupa vernalizare, tulpina ingrosata se alungeste si se subtiaza spre varf, iar din mugurii existenti la subsoara frunzelor apar lastarii floriferi.
Florile sunt galbene, pe tipul 4, polenizarea este alogama, fructul este o silicva , iar semintele sunt putin mai mari fata cele de varza, au o forma ovoidala si culoare cafenie.

Exigente ecologice.

Guliile au cerinte moderate  fata de factorii de vegetatie .
Temperatura optima de vegetatie este de 18-20*C. Temperaturile scazute(sub 5*C) in faza de rasad pot determina vernalizarea plantelor, ceea ce provoaca pornirea prematura a lastarilor floriferi, in detrimentul formarii tulpinilor tuberizate.
Cerintele fata de apa sunt mai mari, comparativ cu varza datorita sistemului radicular mai slab dezvoltat. Insuficienta apei in sol, in perioada formarii tulpinilor tuberizate, determina lignificarea tesuturilor si reducerea productiei, iar alternarea perioadelor de umiditate cu seceta duce la craparea partii comestibile. Umiditatea solului trebuie mentinuta la valori de 70-75 % din capacitatea de camp.
Fata  de lumina gulia are cerinte moderate.In locurile umbrite insa se dezvolta prea mult aparatul foliar in detrimentul  tulpinii tuberizate.
Guliile prefera solurile fertile, fara exces de azot, cu pH 6,5-7,5. Pentru culturile timpurii sunt mai favorabile solurile usoare, nisipo-lutoase, iar pentru cultura de toamna solurile mai compacte, semigrele, lutoargiloase.
Nutritia minerala.Pentru o tona de produs plantele consuma 4-5kg N, 3-4kg P2O5, 8-10 kg K2O, 3-3,5kg Cao si 0,8kg MgO

Cultivare: -timpurii(70-80zile): Dworski, Favorit, Trerro, Kupa, Korist;

                 -tarzii(130-140zile): Goliat alb, Goliat albastru, Kossak.

Tehnologia de cultura

Gulia se cultiva in camp pentru cultura timpurie sau tarzie precum si in sere si solarii. In cultura protejata, de obicei, gulia se cultiva intercalata printre randurile speciilor de baza(tomate, castraveti), folosind astfel terenul mai intensiv.

Tehnologia de cultura in camp

In camp gulia poate fi amplasata in sola ocupata de celelalte legume varzoase.
Dupa cultura timpurie se poate cultiva pe acelasi teren alte specii de legume pentru productie tarzie(salata, spanac sau castraveti si fasole oloaga pentru industrializare).
Pregatirea terenului se face ca la cultura verzei.

Cultura timpurie.

Pentru infiintarea culturiii se realizeaza rasad, in rasadnite calde. Se seamana la inceputul lunii aprilie, folosind 0,8-1kg samanta pentru un hectar de cultura. Pentru suprafete mai mici, rasadul se repica in cuburi nutritive de 5 x 5cm. In perioada de producere a rasadurilor se aplica lucrarile specifice de intretinere. Temperatura se mentine peste 12-14*C, pentru a se evita vernalizarea. Inainte de plantare, cu aproximativ 10 zile se executa calirea rasadurilor.
Plantarea rasadurilor are loc incepand din ultima decada a lunii martie pana in prima decada a lunii aprilie. Se planteaza cate 5 randuri pe un strat dupa schema 50+25+25+25+25/20 cm sau 4 randuri, 66+27+27+27/18-20cm, realizandu-se o desime de 130-160mii plante la hectar.
Lucrarile de intretinere consta in completarea golurilor, 1-2 prasile manuale si mecanice, udari in perioadele secetoase si combaterea bolilor si daunatorilor ca la varza.
Recoltarea se face esalonat pe masura ce tulpina ingrosata ajunge la un diametru de 5-10cm, incepand din luna mai. Planta se taie sub tulpina ingrosata, se indeparteaza frunzele de la baza, lasand 3-4 frunze in varful tulpinii si daca este cazul, pentru valorificare se leaga cate  3-4 bucati/legatura.
Productia este de 15-20tone/ha.
Guliile timpurii se valorifica imediat dupa recoltare. Pastrarea se poate realiza pe o perioada scurta de timp, numai la temperaturi scazute (+1...+2*C) si umiditate ridicata, 90%.