Broccoli - Brassica oleracea L., convar. botrytis L.var. cymosa, Duchesne (1785); sin. var. italica Plench(1808) Fam.Brassicaceae(Cruciferae)

Broccoli - Brassica oleracea L., convar . botrytis L.var . cymosa, Duchesne(1785);sin. var . italica Plench(1808) Fam.Brassicaceae(Cruciferae)

In engleza - broccoli; germana - brokkoli; franceza - broccoli asperge

Importanta.

Se utilizeaza in alimentatie, inflorescentele mai putin compacte, comparativ cu cele de conopida, la prepararea diferitelor mancaruri. Valoarea alimentara este ridicata datorita continutului in glucide, vitamine si saruri minerale.

Origine si raspandire. 

Broccoli are origine comuna cu conopida si este raspandita in aceleasi zone.

Productia mondiala este de aproximativ un mil. tone.

Se cultiva pe suprafete mari, in S.U.A., unde s-a raspandit dupa anul 1925, iar in prezent suprafata cultivata a ajuns la 40 mii ha. Printre tarile mari producatoare de broccoli sunt: Italia, Spania, Marea Britanie, Franta, Belgia, Olanda.

La noi in tara, se cultiva pe suprafete reduse.

Particularitati biologice. 

In general plantele sunt asemanatoare cu cele de conopida, exceptie facand inflorescenta, care este mai rasfirata, putin compacta si usor desfacuta. Culoarea inflorescentei este verde, dar sunt unele soiuri cu inflorescenta violeta sau galben-verzuie.

Exigente ecologice.

Cerintele fata de factorii de vegetatie sunt in general asemanatoare cu cele de la conopida.

Temperatura optima de vegetatie este de 20-24 grade celsius, inainte de aparitia inflorescentei si 15-18grade in perioada de formare a acestora. Temperaturile de peste 20 grade in timpul formarii inflorescentelor grabesc procesul de formare a florilor si astfel, partea comestibila se depreciaza.

Fata de apa, are cerinte ridicate. Plantele reactioneaza negativ atat la lipsa apei din sol cat si la excesul de apa, prin deteriorarea calitatii partii comestibile.

Prefera solurile fertile, bine dezvoltate dar cu capacitate buna de retinere a apei, cu pH-ul intre 6,8-7,5. Plantele de broccoli tolereaza solurile usor saraturate.

Nutritia minerala. Pentru o tona de produs comercial plantele extrag din sol 1,8-4,9kg N, 0,5-1kg P2O5 si 5,4-10kg K2O

Cultivare.

La noi in tara, se cultiva hibridul Flash. Foarte bine se comporta in cultura, fiind recomandati pentru cultura in camp, hibrizii olandezi: Fiesta F1- pentru culturi timpurii si Kermit F1-pentru culturi timpurii de toamna.

Pe plan mondial exista o gama foarte variata de soiuri si hibrizi F1,  avand inflorescente de marime si culoare diferita: Dandy Early, Neptune, Marathon, Shogun, Pollux, Aikido.

Tehnologia de cultura.

In tarile mari producatoare de broccoli, se cultiva in camp cat si in sere si solarii. Tehnologia de cultura este asemanatoare cu cea de conopida.

Cultura in camp.

Se poate realiza primavara sau toamna. La cultura timpurie pentru a preveni efectul nefavorabil al temperaturilor mai reduse asupra plantelor, prin provocarea infloririi anticipate, se recomanda protejarea culturii cu adaposturi joase tip tunel.

Pentru cultura timpurie.

Rasadul se produce in rasadnite calde, incepand din luna martie. Se folosesc 300-350 grame samanta pentru un hectar de cultura. Rasadul se planteaza in prima decada a lunii aprilie la distante 70-75/25-30cm.

Pentru cultura tarzie.

Rasadul se produce pe strat, in camp, semanandu-se la inceputul lunii mai, plantarea avand loc in luna iunie, la distante de 70-75/30-35cm.

In tarile din vestul Europei se practica si culturi cu desimi mari, cu 20plante /m2, pentru a obtine inflorescente mici care sunt destinate conservarii prin congelare. In acest caz se planteaza la 25-30cm intre randuri si 15-20cm intre plante pe rand.

Lucrarile de intretinere sunt aceleasi cu cele aplicate la conopida, cu mentiune ca nu sunt necesare masurile de protejare a inflorescentelor de lumina.

Recoltarea se face in momentul cand inflorescentele s-au dezvoltat suficient, sunt relativ compacte, inainte de deschiderea bobocilor florali. Se recolteaza manual prin mai multe treceri, deoarece dupa recoltarea inflorescentelor principale, apar noi inflorescente mai mici. Inflorescentele se taie cu o portiune de tulpina de 10-15cm. 

Dupa recoltare trebuie sa se acorde atentie deosebita pastrarii deoarece perisabilitatea este mult mai mare comparativ cu conopida. Astfel la temperaturi de 15-20 grade celsius se depreciaza calitativ in 2 zile. La o temperatura de 10 grade se poate pastra cateva zile fara deprecieri semnificative. Pastrarea in stare proaspata nu poate depasi 2-3 saptamani nici in depozite cu atmosfera controlata (temp.scazuta, <5* C, concntratie sporita de CO2, 5-10%).Pastrarea mai indelungata poate fi posibila numai in stare congelata.

Productia este de 10-12 tone/ha (40% din inflorescentele principale) la cultura timpurie si 20 t/ha (60% din inflorescntele principale) pentru cultura de toamna.

Varza de Bruxelles - Brassica oleracea L., var . gemmifera D.C(Fam.Brassicaceae)

Varza de Bruxelles - Brassica oleracea L., var . gemmifera D.C.(Fam.Brassicaceae)

In engleza - brusseles sprouts; germana - rosenkohl; franceza - chou de Bruxelles

Importanta.

Se cultiva pentru verzisoarele care se formeaza la baza frunzelor, preparate sub diferite forme. Se utilizeaza in alimentatie in perioada de toamna- iarna deoarece plantele sunt rezistente la temperaturi scazute si, in zonele cu ierni blande, pot ramane in camp pana primavara. Perioada de consum se poate  prelungi prin pastrarea verzisoarelor in stare congelata. Utilizarea in alimentatie e justificata datorita gustului placut si a continutului ridicat in vitamine si saruri minerale.

Originea si raspandirea. 

Varza de Bruxelles provine din specia salbatica de varza, din zona de litoral a Marii Mediterane si a Oceanului Atlantic. A fost luata in cultura aproximativ prin secolul al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea. S-a raspandit repede in tarile din vestul Europei (Marea Britanie, Belgia, Olanda, Franta) datorita cererii crescande ale consumatorilor. In prezent, consumul de varza de Bruxelles a ajuns la 3,5 kg/locuitor/an in Marea Britanie si 2,5 kg/locuitor/an in Olanda si Belgia.

La noi se cultiva pe suprafete reduse, in jurul marelor orase din Transilvania si Banat

Particularitati botanice si biologice.

Este o planta bienala, alogama.

Sistemul radicular pivotant, este bine dezvoltat, marea majoritate a radacinilor ajungand pana la 40-60cm adancime. Caracteristic pentru varza de Bruxelles este tulpina, inalta de 0,80-1,25m avand un diametrude 3-6cm, la dezvoltarea completa. Pe tulpina sunt dispuse frunzele, lung petiolate, cordiforme avand marginea limbului indoita in sus, fapt ce permite deosebirea de celelalte varietati de varza inca din faza de rasad.

Pe tulpina se formeaza verzisoarele, care reprezinta partea comestibila. La maturitatea de consum, verzisoarele au 3-4cm in diametru. Pe masura ce acestea se formeaza, frunzele de pe tuplina incep sa se ingalbeneasca si cad.

In al doilea an de vegetatie, din verzisoare se formeaza tulpinile florale, cu flori galbene, pe tipul 4. Pe o planta se gasesc intre 3000 pana la 5000 de flori, polenizarea este alogama, entomofila. Fructul este de tip silicva in care se gasesc seminte mici, sferice, de 2-3 mm in diametru(350-400buc/gram) facultate germinativa se mentine pana la 5 ani.

Exigente ecologice.

Varza de Bruxelles are cerinte asemanatoare fata de facorii de mediu ca si varza alba.

Temperatura optima de vegetatie este de 15-21 grade celsius. Cresterea plantelor poate avea loc la temperaturi cuprinse intre 3-35 grade celsius. Verzisoarele se dezvolta normal la temperaturi moderate(15-18 grade). Temperaturile ridicate din toamna pot sa influenteze negativ dezvoltarea acesora. Soiurile tarzii sunt rezistente la temperaturi negative de pana la -15 grade celsius astfel ca plantele pot sa reziste in camp in zonele cu ierni blande. Vernalizarea se realizeaza prin expunerea plantelor adulte (cu cel putin 15 frunze normal dezvoltate) la temperaturi de 4-7 grade celsius, timp de 12 saptamani.

Fata de lumina, cerintele sunt mai mari in faza de rasad.

Cerintele sunt mari pentru apa, aceasta influentand in mare masura productia. De aceea, trebuie evitate socurile hidrice datorate lipsei de apa, in perioadele secetoase.

Prefera solurile profunde, fertile, bine structurate. Pe solurile compacte poate aparea fenomenul de asfixiere a radacinilor datorita excesului de apa, in perioadele cu precipitatii abundente. Spre deosebire de celelalte varietati de varza, suporta solurile usor acide, pH-ul optim fiind 6,5. Trebuie evitate solurile cu exces de azot deoarece plantele vor forma verzisoare mai putin indesate sau desfacute.

Cultivare.

La noi in tara se cultiva soiul Tarzie de Amager. Pe plan mondial s-au raspandit in productie hibrizii F1 care sunt mai productivi si formeaza verzisoare uniforme, ca marime.

Tehnologia de cultura.

Pregatirea terenului se executa ca pentru la cultura tarzie de varza alba.

Producerea rasadului are loc incepand cu decada 1 a lunii aprilie. Rasadurile se produc in rasadnite semicalde sau pe strat in camp, folosind 200-250grame de samanta pentru un hectar. Se seamana rar (2 g/m2) pentru a obtine 300-350plante/m2. Varsta rasadurilor la plantare trebuie sa fie de 50-60zile.

Plantarea rasadurilor se face pana la sfarsitul lunii iunie. Se planteaza la distante de 70-80cm intre randuri si 40-45 cm intre plante pe rand.

Lucrarile de intretinere consta in completarea golurilor, prasile mecanice si manuale, 3-6udari, 1-2 fertilizari faziale.

Pentru grabirea formarii verzisoarelor, toamna se indeparteaza varful de crestere deasupra ultimelor verzisoare formate. 

Recoltarea verzisoarelor se face pe suprafetele mici , esalonat, pe masura ce acestea au ajuns la marimea caracteristica incepand din toamna pana primavara, in martie (in zonele cu ierni blande).

In conditiile de la noi, in vederea valorificarii, planta se taie de la baza, se indeparteaza portiunea de varf(fara verzisoare normal dezvoltate) si frunzele de pe tulpina.

In tarile mari producatoare de varza de Bruxelles, recoltarea in camp se realizeaza cu platforme speciale, dupa care verzisoarele se indeparteaza de pe tulpini mecanizat, cu instalatii speciale, apoi verzisoarele sunt calibrate si conservate prin refrigerare.

Productia este de 10-14tone/ha.

Producerea semintelor.

Pregatirea terenului si infiintarea culturilor, in anul I se face ca pentru cultura de consum.

In timpul perioadei de vegetatie se indeparteaza prin lucrari de purificat biologic, plantele netipice si cele care nu au format verzisoare de marime corespunzatoare.

Toamna plantele pot sa ramana in camp, in zonele cu ierni blande sau se smulg din pamant, se indeparteaza frunzele si se pastreaza in depozite pana in primavara cand se planteaza in camp.

In anul al doilea se aplica lucrarile de intretinere obisnuite. La plantele care au iernat in camp, primavara se indeparteaza varful de crestere si ulterior lastarii floriferi ce apar prea tarziu.

Recoltarea semincerilor are loc in lunile iulie-august, apoi se lasa la uscat si se batoteaza.

Productia de seminte este de 500-600kg/ha.

Varza creata - Brassica oleracea L., convar.capitata(L)Alef., var . sabauda L. (Fam.Brassicaceae)

Varza creata - Brassica oleracea L., convar.capitata(L)Alef., var . sabauda L. (Fam.Brassicaceae)

In engleza - savoy cabbage; germana - wirsingkohl; franceza - chou de savoy

Importanta culturii.

Se cultiva pentru capatani care se folosesc in stare proaspata, sub forma de salate sau la prepararea diverselor mancaruri. Prin continutul in vitamine si saruri minerale are aceiasi valoare nutritiva ca si celelalte varietati de varza, remarcandu-se printr-un continut mai redus de celuloza, comparativ cu varza alba.

Origine si raspandire.

Varza creata provine din aceiasi specie salbatica ca si varza alba, fiind raspandita in cultura pe suprafete mai mari in special in vestul Europei. La noi se cultiva pe suprafete relativ mici, in special in jurul oraselor din Banat si Transilvania.

Particularitati botanice si biologice.

Se deosebeste de varza alba prin frunzele puternic gofrate, datorita ritmului inegal de crestere al tesuturilor parenchimatic si nervurilor.

Din aceasta cauza, capatanile sunt mai putin indesate comparativ cu cele de la varza alba. Culoarea frunzelor din rozeta este verde-deschis sau verde-albastrui, in functie de soi.

Exigente ecologice.

In general,varza creata are cerinte asemanatoare fata de factorii de vegetatie cu celelalte varietati de varza.

Fata de temperatura are cerinte moderate. Temperatura optima de crestere si dezvoltare este de 15-18 grade celsius.Plantele tinere rezista pana la -5grade, iar toamna, in faza de capatana, pana la -5...-6grade celsius.

Fata de apa, are cerinte mai mari decat varza alba datorita pierderilor mari cauzate de aspectul gofrat al frunzelor. Capatanile sunt sensibile la crapare, deci in sol trebuie mentinuta o umiditate constanta, in perioada de formare a acestora.

Cultivare.

Sunt recomandate pentru cultura in tara noastra, soiul Marilena si hibridul Famosa F1. Rezultate bune se pot obtine cultivand soiurile Vertus si Aubervilliers ai firmei daneze Daehnfeldt, distribuite de catre SC AGROSEL SRL.

Tehnologia de cultura.

In conditiile specifice climatului de la noi din tara(cu veri calduroase) varza creata asigura rezultate foarte bune numai in cultura de toamna.

pregatirea terenului se face ca pentru cultura verzei albe de toamna.

Rasadul se produce pe strat, in camp, semanandu-se in perioada 20.IV-20.V, folosindu-se 400grame seminte pentru asigurarea necesarului pentru un hectar de cultura.

Plantarea rasadurilor are loc in luna iunie pana in 10-15iulie, la distante de 70-75cm intre randuri si 35-40cm intre plante pe rand.

Recoltarea se face toamna, dupa caderea brumelor. Productia este de 25-30 tone/ha.Producerea semintelor are loc ca pentru varza alba.

Varza rosie - Brassica oleracea var . capitata L., f.rubra L. (Fam.Brassicaceae)

Varza rosie - Brassica oleracea var.capitata L.,f. rubra L. (Fam. Brassicaceae)

In engleza - red cabbage ; germana - rotkohl ; franceza - chou rouge

Importanta culturii.

Se utilizeaza in stare proaspata la prepararea mancarurilor, in amestec cu varza alba si pentru muraturi datorita culorii deosebite.

Capatanile de varza contin glucide, protide, vitamine si saruri minerale in cantitati aproximativ egale cu cele de varza alba. Consum excesiv poate fi daunator organismului datorita continutului mare in antociani. Are o rezistenta buna la pastrare, deci se poate consuma in stare proaspata si in timpul iernii fara probleme.

Origine si raspandire.

Varza rosie are origine comuna cu varza alba, provenind din aceiasi specie salbatica. A fost luata in cultura odata cu varza alba si in prezent este raspandita in cultura in toate zonele de pe glob. Se cultiva pe suprafete mai mici decat varza alba datorita ponderii mai reduse in alimentatie.

Particularitati botanice si biologice.

In general, particularitatile biologice ale verzei rosii sunt asemanatoare cu cele de la varza alba, dar se deosebeste de aceasta prin culoarea rosie-violacee, datorita pigmentilor antociani care se gaseste in stratul de celule de la suprafata.

Exigente ecologice.

Varza rosie, avand origine comuna cu varza alba, are cerinte asemanatoare fata de factorii de vegetatie. Are rezistenta mai buna fata de temperaturile scazute, in faza de capatana suportand temperaturi negative de -3...-5 pana la -8 grade celsius.

Cultivare.

Comparativ cu varza alba sortimentul este mai redus, fiind raspandite in prezent urmatoarele :Cap de negru - soi tardiv (140 - 150 zile), cu capatani de forma conic inversa, culoare rosie-violacee inchisa, cu greutate medie de 1-2 kg, avand potential de productie de 25-30 tone/ha

Tehnologia de cultura

Tehnologia de cultura se aseamana cu cea de la varza alba.In ambele situatii se produce rasad nerepicat, in rasadnite semicalde sau solarii, pentru cultura de vara si pe strat, in aer liber, pentru cea din toamna. Sunt necesare 300-350grame seminte pentru producerea de rasad pentru un hectar.Varsta rasadului la plantare trebuie sa aiba varsta de 45 zile.

Plantarea rasadurilor are loc in functie de momentul in care vrem sa obtinem productia, respectiv din aprilie pana in prima decada a lunii iunie.

Lucrarile de intretinere sunt ca la varza alba.

Recoltarea are loc in lunile iulie-august, pentru cultura de vara si septembrie-noiembrie, pentru cea de toamna. Productia este de 25-40tone/ha.

Pastrarea se face ca la varza de toamna.

Producerea de seminte la varza rosie se desfasoara ca pentru varza alba.

Papalaul - Physalis peruviana

Papalaul - Physalis peruviana(Fam.Solanacee)

Importanta culturii.

Papalaul isi are denumirea botanica de la termenul grecesc"fisa", adica basica, facandu-se probabil aluzie la forma fructului inconjurat de un caliciu pergamentos.Se cultiva pentru fructul sau, care la maturitate devine galben, roz sau rosu.Bacele, curatate de invelisul caliceal, sunt carnoase, suculente, cu gust dulce -acrisor, placut, bogate in vitamina C si se intrebuinteaza pentru prepararea pastelor, a compoturilor, dulcetii, sau pentru murat.Desi are o mica importanta ca leguma se poate utiliza cu succes ca planta decorativa.

Origine si raspandire.

Este o planta originara din America tropicala si a fost introdusa nu de mult in cultura.In prezent se cultiva pe suprafete rastranse in America, India, Franta, Anglia.

Caractere botanice si biologice.

Papalul este o planta anuala in conditiile tarii noastre, cu o crestere asemanatoare cu cea a ardeiului.Radacina este superficiala.Tulpina este ramificata si atinge inaltimi de 50-60cm chiar si mai mult.Frunzele sunt netede lucioase, lung petiolate, ovale sau romboidale si intregi. Florile de culoare alba, galbena, sau cu striatii rosii, sunt dispuse la subsoara frunzelor. Plantele infloresc dupa 55-65 zile de la semanat si dau primele fructe dupa 120-130 zile de la semanat. Fructul este o baca, de marimi diferite in functie de specie, cu diferite culori.

Exigente ecologice.

Papalaul este foarte pretentios la caldura si la lumina, dar are cerinte moderate fata de apa.

Cultivare.

In cultura se cunosc doar doua varietati.
Papalaul mexican - planta este de talie mare, cu fructe de 30 - 50 mm in diametru, intrebuintate  mai mult pentru prepararea muraturilor.
Papalaul in forma de fraga - planta pitica, cu fructe de 10 - 20 mm in diametru, intrebuintate pentru pregatit paste, compoturi si dulceturi.

Tehnologia culturii.

Este asemanatoare cu a tomatelor.

Papalaul se cultiva prin rasad,pentru obtinerea caruia, se seamana in rasadnite, in februarie martie. Plantele rasar la 25 - 30 zile de la semanat, iar rasadul se repica in ghivece. Plantarea se face pe la jumatatea lunii mai, la distanta de 70 cm intre randuri si la 40-50cm intre plante pe rand.

Dupa recoltare, fructele trebuie scoase din caliciu pentru ca acesta le imprima un gust amar.

Productia obtinuta la hectar = 18 - 20t/ha.